sâmbătă, 5 decembrie 2015
Caut, nu ştiu ce caut.... Caut
un cer trecut, ajunul apus. Cât de-aplecată
e fruntea menită-nălţărilor altădată!
Caut, nu ştiu ce caut... Caut
aurore ce-au fost, tâşnitoare, aprinse
fântâni - azi cu ape legate şi-nvinse.
Caut, nu ştiu ce caut. Caut
o oră mare rămasă în mine fără făptură
ca pe-un ulcior mort o urmă de gură.
Caut, nu ştiu ce caut... Subt stele de ieri,
subt trecutele, caut
lumina stinsă pe care-o tot laud.
(Lucian Blaga)
Intrebare
Dacă ar fi să te întorci din drum vreodată
De care vis ţi-ar fi mai greu să te trezeşti?
Şi cum ar fi în alergarea ta abia visată
Să nu mai poţi de dor de cel ce nu mai eşti?
De care vis ţi-ar fi mai greu să te trezeşti?
Şi cum ar fi în alergarea ta abia visată
Să nu mai poţi de dor de cel ce nu mai eşti?
Ce fel s-ar apleca privirea către mâine
Dacă din ţara roşcovei murdară şi străină
Ţi-ai aminti culoarea gustului de pâine
Şi ai ciopli prin gând ieşirea din ruină?
Dacă din ţara roşcovei murdară şi străină
Ţi-ai aminti culoarea gustului de pâine
Şi ai ciopli prin gând ieşirea din ruină?
Da, da, când te-ai trezi din propriile nopţi
Pe dinăuntru dacă ţi-ai spăla privirea
Şi-ai scutura din anii tăi poverile ce porţi
S-ar lumina la orizont nemărginirea.
Pe dinăuntru dacă ţi-ai spăla privirea
Şi-ai scutura din anii tăi poverile ce porţi
S-ar lumina la orizont nemărginirea.
Numai aşa un vis nebun s-ar stinge pe vecie
Şi visul pur de la-nceput s-ar împlini
Numai atunci mirosul alb de nouă-mpărăţie
S-ar aduna şi peste marginea planetei ar veni.
Şi visul pur de la-nceput s-ar împlini
Numai atunci mirosul alb de nouă-mpărăţie
S-ar aduna şi peste marginea planetei ar veni.
Ce-ar fi dacă şi visul meu se va trezi?
(Daniel Chirileanu)
Fresh start..
Obsesia unui nou inceput.. Dorinta de a o putea lua de la capat atunci cand iti dai seama ca ai stricat totul. Ar putea oare acest ”Sa mai incerc o data” sa inceapa acum?
sâmbătă, 7 noiembrie 2015
sâmbătă, 31 octombrie 2015
Gand- The day we die
Privind la evenimentele de aseara din Clubul Colectiv ii vad pe toti cei care cauta o explicatie incepand cu nerespectarea normelor de siguranta si terminand cu Halloween- sarbatoarea demonilor.
Nu pot, totusi, sa nu ma gandesc ca e si vina noastra aici. A noastra, a celor ce ne numim crestini si ne bucuram privilegiul de a fi mantuiti.
Ma intreb, daca noi am fi fost lumini in lume, asa cum ne cere Hristos, sau, cum ne place noua sa spunem ”am fi fost relevanti pentru cultura in care traim” cati ar mai fi mers in astfel de locuri sa caute acolo fericirea sau macar un moment de uitare?
Ne place sa spunem ca e vina lor pentru ca au ales sa sarbatoreasca o astfel de sarbatoare, dar dintre cei de acolo cu siguranta au intalnit crestini in drumul lor. Au reusit acestia sa Il arate pe Hristos sau nu au obtinut decat un ”si voi sunteti ca noi doar ca va numiti altfel”?
Ma gandesc acum la toti cei pe care ii am in jurul meu, la oamenii pe care ii cunosc, oameni pe care i-am intalnit si a caror viata nu a fost atinsa in niciun fel de marturia adusa de mine. Sau oameni pe care felul meu de a fi, a vorbi, a trai i-a indreptat spre Hristos. Cum ramane cu ”Sangele lui il voi cere din mana ta” ?
Cum ramane cu sa iubim cu fapta si cu adevarul?
sâmbătă, 24 octombrie 2015
Abonați-vă la:
Postări (Atom)




